Fake ATX cu WT7520

Zilele astea am fost solicitat sa repar si apoi sa modific sursa de mai jos la tensiunea maxima ce o poate scoate. Cred ca e cea mai "subnutrita" sursa pe care am desfacut-o.

Surpriza a fost sa constat ca din fabrica s-au omis foarte multe componente. Problema ei era de fapt ca nu tinea in sarcina, calculatorul oprindu-se brusc fiind nevoie de intreruperea alimentarii pentru a porni. Asa cum se poate vedea mai jos transformatorul principal si radiatoarele fiind foarte mici.

Am lipit un bec de 220V cu filament in locul sigurantei si dupa inlocuirea a doua condensatoare "bombate" de 10micro/25  a reusit sa porneasca. La testul cu becul de far pe bara de 5V intra protectia trebuind intrerupta alimentarea pentru a reporni (acest bec consuma cca 4,5A la alimentare de 5V). Circuitul de comanda de pe placa este WT7520. Am inceput sa studiez foaia de catalog ca sa ma prind ce-i cu el, in paralel masurind tensiunile de pe placa,si am vazut ca sint niste diferente mari fata de informatiile de la pagina 5. Asa ca am eliminat divizoarele de pe pinii 1,2,3 si am lipit 2 semireglabili intre masa si +5V (firul violet)  ajustind tensiunile din foaia de catalog. Surpiza nu a vrut sa porneasca deloc. Apoi am ajustat semireglabilii la valorile masurate initial (1,8V, 5V, 3,1V, corespunzator pinilor, 1, 2, 3) si astfel a pornit. De la pinul 16 (responsabil cu modificarea factorului de umplere a impulsurilor, implicit tensiunea de iesire), am eliminat rezistentele ce duceau la +3V,5V,12V si le-am lasat doar pe cele ce duc la masa (ca sa pot obtine valoarea maxima). Astfel am obtinut pe bara de 12V o tensiune de 24,13V.

In poza de mai sus se observa cei 2 semireglabili lipiti pe pinii circuitului integrat cu care am "pacalit" prezenta celor 3 tensiuni.

Am lipit un semireglabil de 50K intre masa si "bara de 12V" ca sa vad la ce tensiune minima se duce si am obtinut 5,79V  : 

La  testul cu becul auto a esuat. Apoi am pus in paralel becuri de semnalizare pina cind a inceput sa scada tensiunea de iesire, astfel am ajuns la un consum de 4,5A, peste aceasta valoare incepind sa scada tensiunea. Astfel am eliminat extraprotectiile circuitului, respectiv, pinul 4 si 12 le-am lasat in aer, si acelasi rezultat, la peste 5A scadea tensiunea de iesire (desi pe eticheta este scris altceva). Banuind circuitul integrat cu bube, l-am inlocuit cu altul de pe o placa ce functiona in parametri, acelasi rezultat. Am trecut la inlocuirea diodei duble, si rezultatul a fost acelasi. Asa ca  vinovat a ramas doar transformatorul care fizic este foarte mic.(Nu am mai avut rabdare sa incerc si inlocuirea acestuia, deoarece se dorea max. 4A cu protectie la scurt).

Am cuplat si ventilatorul pe care l-am alimentat din sursa permanenta de 5V care mai avea o infasurare aditionala de 12,8V pentru alimentarea celor 2 tranzistori de comanda, acesta fiind cu adevarat silentios.Se poate alimenta si de pe bara de +5V care are in jur de 11V la maxim), dar am vrut ca acesta sa raceasca radiatoarele si in cazul declansarii protectiei).

Lasata in sarcina cu cca 4A pe 24V a functionat relativ rece, singurul element evident mai cald fiind radiatorul cu cei 2 tranzistori de putere (cei alimentati la 400v) care comanda trensformatorul.

In conditii normale pinul 4 sta in cca 0.4V, si pe masura ce curentul creste tensiunea urca, iar cind depaseste 0,83V blocheaza oscilatorul. Testele finale le-am facut eliminind becul de balast pus in locul sigurantei.

Cel ce mi-a adus sursa la modificat urmeaza sa inlocuiasca dioda dubla cu o punte redresoare din diode schottky, dorind sa obtina 2x20V/3A pentru alimentarea unui amplificator. La 4A riplul era de 9mV cu 2x2200micro/35V.

Test display LCD 6 digiti, 7 segmente cu HT1621

Dupa o relativa ratacire mi-a sosit si mie display-ul. Lui Nicu Florica i-a sosit mai devreme, si a reusit sa faca munca cea mai grea de studiu si a pus o sinteza la el pe blog, asa ca nu am mai inventat o alta roata ci am preluat munca lui. 

Initial am realizat testul lui ca sa-l testez si pe cel ajuns la mine, dupa care am adaugat un senzor DHT11, si un DS1307 pentru a vedea cum se misca cu date reale. Am pastrat schema lui la care DHT-ul l-am legat la D3, la A4 si A5, SDA si SCL de la modulul cu DS1307. Am adaptat codul lui si a iesit ca in imaginile de mai jos (varianta mea de test este disponibila pe github):

Afisare ora si minut

 Afisare temperatura

 Afisare umiditate

 Imaginea cu montajul de test

Am vrut sa sting LED-ul de fundal si am descoperit ca acesta era legat direct la +5V, ca in imaginea urmatoare:

Am folosit o tresa de dezlipit pentru a scoate puntea de cositor din stinga si am facut-o in dreapta. Astfel pinul LED disponibil in dreapta display-ului a devenit functional.

Ca dimensiune se poate vedea mai jos:

In curind urmeaza ca in combinatie tot cu arduino si prescalerul M506 (descris foarte frumos de Nicu Florica aici) sa se transforme in frecventmetru.

Am folosit doar DHT11 cu attiny85 si functioneaza perfect. Codul modificat pe github.

Termometru cu DS18B20 cu ATTINY85-digispark pe 7segmente 2 digiti cu74HC595 programat pe MACOS

Am reluat proiectul anterior de data asta cu scopul de a testa programarea unui modul digispark cu Attiny85 pe MACOS (pe windows10  nu a mai vrut sa munceasca driverul micronucleus).
Am folosit acelasi display cu 7segmente si 2 digiti cu 74HC595, iar ca senzor de temperatura am folosit un DS18B20 (tocmai au sosit mai multe).
Testul pe breadboard arata ca mai jos:

Modulul cu Attiny85 este ca in figura:

Din codul postat pe github se deduce foarte usor schema, P0, P1, P2 se duc la display, iar la PB3 senzorul cu o rezistenta de 4k7 la +5V.

Pe MACOS instalarea si programarea acestui modul a fost foarte simpla, trebuie doar scris in arduino IDE la Preferences:

http://digistump.com/package_digistump_index.json

 Apoi din Board Manager se instaleaza pachetul cu drivere (cel corespunzator cursorului de la mouse).

Astfel am reusit sa vad modulul meu:

Si programatorul micronucleus:

Diferenta fata de programarea modulelor arduino este ca modulul digispark nu trebuie sa fie conectat pe USB in momentul cind se da UPLOAD, acesta se va conecta in momentul cind apare mesajul generat de arduino IDE, in partea de jos unde este scris cu portocaliu. De asemenea apare mesaj cind se termina incarcarea. In acest moment se deconecteaza de la USB si se pune pe breadboard.

Termometru cu LM335 cu ATTINY85 pe 7segmente 2 digiti cu74HC595

A  aparut necesitatea unui teremometru foarte simplu cu afisare pe 7 segmente cu 2 digiti. Dupa un pic de documentare m-am oprit asupra display-ului de mai jos care are inaltimea de 1,8mm, este compact, si comandat de catre 2x74HC595.

Abuzind de google am gasit un tutorial pentru arduino. Dupa ce m-am imprietenit cu modul de lucru, i-am atasat un LM335, acesta avind si posibilitatea de corectie ( de fapt era singurul tip disponibil acum).

Dupa ce l-am testat pe arduino, am considerat ca e prea puternic pentru un lucru simplu, si am decis sa folosesc un ATTINY85. Codul rezultat este pe github.

O poza din faza de test mai jos:

La partea de masurare cu LM335 m-am inspirat din articolul lui Nicu Florica.

Pentru partea de corectie am folosit schema de mai jos: ( eu folosit un semireglabil de 100K in locul celui de 10K)

Dispunerea pinilor la ATTINY85 se pot observa din figura urmatoare:

Schema de conexiuni (se poate deduce foarte usor si din cod) este:

Update: am adaptat codul si pentru senzor DS18B20:

Cel de jos este realizat cu acelasi senzor in jurul lui arduino nano pe un display 3x7 segmente

PWM cu 555 pentru LED-uri de 3W sau motoare

Ca sa scap de racirea lui LM317 , am facut un circuit PWM pentru alimentarea LED-urilor. Un circuit identic folosesc si pentru motorasul  de gaurit cablaje.

Schema este mai jos:

D3 este necesara doar pentru alimentarea unui motoras.
Trecventa este: f(HZ)=2,7/C2 (microF).
Am testat doua variante cu Q1 bipolar NPN (D882) si cu MOS (IRF640), amindoua alimentind niste LED-uri albe de 3W la 3,3V.
In varianta cu NPN a fost necesar un mic radiator pentru racire, in varianta cu MOS nu a mai fost necesar acesta fiind absolut rece.
LED-urile le-am lipit cu adeziv termic pe niste radiatoare recuperate de pe placi PC defecte.

Mai jos citeva poze;

In spate este versiunea cu MOS alimentata la 12V cu 4 LED-uri serie, iar in fata varianata cu NPN cu 3 LED-uri serie alimentate la 6V (atit scotea alimentatorul). Adezivul este cel din imagine luat de la chinezi.
Radiatoare LED-urilor din imagine sint reci, In varianta cu LM317 erau caldute, iar LM-ul aproape fierbinte.

Cablajul in varianta pt. transfer toner la scara 1:1 este aici;

Cablajele le-am calcat pe niste resturi cam inguste motiv pentru care am adaugat si o punte cu sirma pe fata cu piese. In plus am mai adaugat citeva gauri suplimentare pentru a nu fi nevoit sa caut o anumita dimensiune la rezistente, semireglabil, diode si tranzistor, acestea fiind recuperate de pe diverse. 

 Factor de umplere minim

 Factor de umplere maxim

Update 07-mar-2023

O variantă cu "steroizi" pentru o aerotermă auto.

Am folosit pe forță un IRF3250 recuperat dintr-o sursa UPS și un radiator recuperat de pe o placă de PC defectă. Rezistența dintre pin 7 și Vcc este 5.7KOhm iar potențiometrul de reglaj este de 50KOhm. Schema este identică cu cea de mai sus, diferența este că am pus un tranzistor MOS cu 4.7Ohm în grilă.

Ceas cu reglaj pe lcd Nokia

Inspirat de articolul lui Nicu Florica am adaptat codul lui pentru un display Nokia. Am renuntat la ceasul analogic pentru ca rezolutia acestuia este doar de 64x64, si am adaugat un DHT11 pentru afisarea temperaturii si umiditatii. In plus am adaugat si o fotorezistenta care controleaza lumina de fundal pentru a-l face vizibil si pe timp de noapte. Cod pe github.

Si in aceasta situatie am cautat sa-l fac cit mai vizibil. Celelalte functionalitati sint cele descrise de Nicu Florica pe blog, partea de reglaj fiind identica.

I-am facut si o alimentare de back-up cu un acumulator de tip 18650

Schema de legaturi se poate deduce foarte usor din codul publicat pe github.

Display-ul Nokia e conectat conform:

//U8GLIB_PCD8544 u8g(13, 11, 10, 9, 8);// SPI Com: SCK = 13, MOSI = 11, CS = 10, A0 = 9, Reset = 8

In cazul meu: U8GLIB_PCD8544 u8g(8, 9, 12, 10, 11);

Senzorul DHT11 pe A0 si pe A2 fotorezistenta

Recuperare bec LED

Zilele astea a cedat electronica la doua becuri cu LED de 18W. Partea electronica era in dulie incastrata intr-o chestie foarte rigida, si nu s-a putut recupera nimic, avea doar o gaura neagra pe unde a iesit fumul. Dupa demontare am constatat ca led-urile sint ok si si incep sa lumineze incepind cu 23Vcc.

Ca sa nu le arunc le-am adaptat un circuit de tip joule thief conform schemei de mai jos:

Eu am folosit un BD139, iar transformatorul l-am facut pe un inel de ferita  cu dimensiunile in mm de 10/3/2. Bobina din baza tranzistorului are 20spire CUEm de 0,2mm, iar cea din colector 60spire CUEm de 0,3mm. Rezistenta se tatoneaza astfel sa se obtina un randament luminos bun la un tranzistor cit mai rece.  La alimentare de 1,2V tranzistorul e rece (aici a mers fara rezistenta), insa lumina este destul de slaba. La alimentare de 3,7V dintr-un acumulator de tip 18650 tranzistorul de incalzeste usor, motiv pentru care i-am atasat un mic radiator. In acest caz consumul creste la circa 0,4A, creste amplitudinea semnalului din colector de la 27V la aproape 50V si frecventa scade de la 37KHz la 4,2KHz, ceea ce a dus la o lumina apropiata de cea de dinainte de a scoate fum. 

In poza apare 0,57A deoarece se incarca si acumulatorul.

 Pentru teste am folosit un acumulator recuperat de la un laptop, care a asigurat un iluminat normal aproape 8ore, dupa care a inceput sa se simta scaderea nivelului de lumina.

 Aici se poate vedea cum a iesit transformatorul