duminică, 16 iunie 2019

SG3524 ca sursa de laborator

Am testat functionarea lui SG3524 ca sursa de laborator, mai exact am adaptat schema 10.3.2 de la pagina 16. In urma experimentelor s-a comportat foarte bine, si a rezultat schema de mai jos. Cu rezistenta de 0,2Ohmi protectia limiteaza la cca 5A, situatie in care consumul pe intrare de duce aproape de 3A
Ca tranzistor am folosit un NJL0302 care are si o dioda inclusa in capsula si am folosit-o pe aceasta in locul lui 1N3880). Pe pinul 2 al lui SG3524 am reglat tensiunea de referinta la 0,9V aceasta da si tensiunea minima, iar frecventa de lucru am reglat-o  la 50KHz.(Aici mi s-a parut ca lucreaza mai "rece")
Frecventa este masurata in pinul 3.
Tensiunea minima:
Tensiunea maxima:
Lucru cu o sarcina de cca 3A:
In sarcina la cca 5A  are un consum pe intrare de 2,6A.(peste 5A intra protectia):
Consumul becului la 4,8V alimentat direct din sursa:
Consumul pe intrare cu becul cuplat la 4,6V.
Radiatorul de test desi este modest a facut fata la teste (dupa cca 15 minute cu becul alimentat la 4,6 V se putea tine mina pe el), insa ar fi necesar unul mai mare, Bobina este recuperata dintr-o sursa ATX. La un consum de pina 1A nu a fost necesar radiator.

Am inceput si desenarea cablajului ce va trebui optimizat (daca mai prind vreo zi linistita) dupa forma radiatorului.
Cred ca asta va fi versiunea finala. NJL0302 se va lipi pe spate, pentru a fi fixat mai usor pe radiator. I-am mai adaugat un LED pentru prezenta tensiune, si o stabilizare la 24V pentru circuitul integrat.
Placuta pregatita pentru populare. Ventilatorul ales din pacate nu a facut fata la testele finale
Placa cu piesele plantate:
 Cu cele 2 rezistente de 0,1Ohm in paralel limitarea de curent incepe dupa 3,5A. La o intrare de 30V si iesire de 5V la circa 3A este necesar un radiaror mai serios. Cel din poza l-am putut atinge vreo jumatate de ora dupa care a devenit insuportabil la degete. Ajutat de un ventilator cu siguranta se va descurca.
Riplu la iesire cu un consum de cca 3A


vineri, 19 aprilie 2019

Sursa cu LM317 si reglaj de curent

De curind am reusit sa adun in cutie o sursa de tensiune pornind de la proiectul lui Marian de pe elforum.
Am folosit doar un LM317, care in curind va fi inlocuit de un LM338 si i-am facut si o tensiune negativa pentru a pleca cu reglajul tensiunii din 0V. Detalii despre functionare sint pe elforum si nu le voi relua aici.
Schema finala iesit ca mai jos:
Schema de la care am plecat, cu modificarile mele:

Cablajul l-am adaptat (100/60mm) ca sa incapa in caseta de aluminiu fix pe sina casetei, astfel incit sa pot fixa puntea si LM-ul de carcasa, eliminind radiatorul si ventilatia.
Ca realizare aproape finala se poate vedea mai jos:
Ca indicatoare am folosit 2 voltmetre chinezesti (am vrut initial sa pun un lcd 8x2 cu ATTINY85, dar nu prea aveam loc inauntru).


Lasat circa 2 ore la un consum de 0,7A, pe tensiune mica (asa aveam becul de test), caseta abia de s-a incalzit un pic.
Cit de curind urmeaza sa apara si o masca serigrafiata.

miercuri, 30 ianuarie 2019

Radio cu TEA5767 cu afisare pe TFT 1,44" si reglaj de volum

Am pornit de la un proiect mai vechi care a fost adaptat dupa informatiile gasite pe blogul unui neamt, la care am adaptat din nou afisarea pentru un TFT de 1,44", in plus am adaugat inca doua butoane care ajusteaza volumul (la iesirea D3 se obtin impulsuri cu factor de umplere variabil). Teoria este descrisa de Nicu Florica pe blogul lui. Pentru amplificare am folosit un TDA7496L care are un pin pentru  reglajul volumului  functie de tensiune. In plus am mai introdus o dioda la A1 care masoara si afiseaza si temperatura. A iesit ca mai jos:


Iesirea D3 este legat la rezistenta de 300K din pinul 6 al lui TDA7496L printr-un integrator compus dintr-un rezistor serie de 1K cu 2 condensatoare la GND unul de 4,7micro in paralel cu 100nF.
Schema se poate deduce foarte usor din codul postat pe github unde am lasat comentarii.
Impulsurile din pinul 3 care sint responsabile cu reglajul volumului se pot vedea mai jos:
Volum ridicat
 Volum scazut

O tentativa de realizare finala  (care nu-mi apartine, eu doar am scris codul in Atmega328) se poate vedea mai jos:

Sub display este un Atmega328, iar modulul cu TEA5767 este pe fata cu circuite. Cablajul urmeaza a fi refacut pentru s-a omis pozitionarea diodei sensor de temperatura (acum este pusa cu 2 sirme in aer) si s-au gresit gaurile pentru butoane (acestea fiind atipice cu tija foarte lunga). Cele din poza sint temporare pentru teste.


Aici e partea de alimentare cu 3,3V realizata cu MC34063 (pag.7), si amplificatorul cu TDA7496L (pag.4)


 Cele 2 placi deocamdata sint fixate spate in spate cu "pseudo" distantieri.



duminică, 13 ianuarie 2019

Radio cu TEA5767, afisare pe TFT 1,44", reglaj cu encoder

Am testat functionarea unui radio FM cu modul TEA5767 (proaspat sosite) cu un arduino pro-mini, cu afisare pe TFT 1,44" 128x128 (la fel proaspete) si reglaj cu encoder (urmeaza a fi casetat, iar utilizarea acestuia usureaza executia).
Am pornit de la un proiect testat de un rus, gasit pe internet unde link-ul original este aici, iar traducerea aici. Proiectulul lui este mai complex dar mie mi-a fost suficienta varianta simpla.
Fata de schema omului am facut urmatoarele modificari:
la encoder PIN_SW   8   l-am pus pe 7, iar TFT-ul este legat astfel:

CS -10
DC (A0)  - 9
RST - 8
SCK - 13
SDA - 11
LED - Vcc printr-o rezistenta de 100 Ohm
la encoder CLK-3, DT-2, SW-7

TFT-ul utilizat avind tensiunea de alimentare de 3,3V, am utilizat un arduino pro mini pe care l-am alimentat la 3,3V.
TFT-ul are la baza circuitul ILI9163, iar in lib-ul folosit am editat fisierul TFT_ILI9163C_settings.h cu rezolutia acestuia respectiv 128x128. Detalii sint si intr-un articol mai vechi, de unde am preluat afisarea nume post, pentru ca TEA5767 nu are functia de RDS.  Afisarea grafica a nivelului de semnal este adaptata dupa articolul lui Nicu Florica.
Dupa aceste modificari a iesit ca mai jos:
Pentru afisarea frecventei am utilizat un font pentru a face mai eleganta afisarea numerelor.


In mod TUNE (SEARCH)
Imaginea de ansamblu testata:

Functionarea este conform filmului postat de rus, adica la apasarea prelungita butonului encoder, se intra in mod tune, iar prin rotirea encoderului se fixeaza frecventa dupa care apasarea butonului realizeaza memorarea frecventei. Din cod sint programate 16 zone de memorie pentru 16 posturi. Pentru a memora un post, mai intii rotesc encoderul pina apare numarul memoriei dorite. Dupa ce s-au memorat posturile, este suficienta simpla rotire a encoderului, si frecventele vor fi citite din memorie.
Alocarea de nume la o anumita frecventa corespunde orasului Iasi. Se poate modifica editind liniile de forma:

if (frequency==963) { display.setCursor(25,85);
   display.setTextSize(1);
   display.setTextColor(YELLOW,BLACK);display.print("Radio Iasi  ");}

spre finalul codului in :

void printpost(float frequency)

Pe github am ridicat si lib-ul modificat pentru ILI9163.
Cind voi mai gasi o ferestra vreau sa-i fac si un reglaj de volum cu TDA7496.
Voi reveni cu detalii dupa casetare.

sâmbătă, 5 ianuarie 2019

Step-up cu UC3843

Avind nevoie de mai multe module step-up de la 12V la 40V circa 2A, am hotarit sa mi le fac singur pentru a reduce putin costul. 
M-am oprit asupra lui UC3843 pentru ca am suficiente, restul componentelor provenind din recuperari. Cu R8=0,47OHm protectia intra la cca 2,5A, cu R8=0,01Ohm incepe sa functioneze dupa 13A. Tensiunea maxima stabila la 3A a fost de 52V.
Schema finala este:

Schema este foarte apropiata de cea a modului chinezesc pe care l-am utilizat pina acum :
Realizarea de test arata ca mai jos:


Frecventa de oscilatie a rezultat 82KHz cu valorile date in schema. Bobina este nemodificata si provine de la o sursa ATX, de asemenea si dioda dubla. Tranzistorul si radiatorul sint de la un UPS defect. Oscilatiile din poza sint cele din grila tranzistorului.


Punind soclu pe placa de test am reusit sa verific su UC-urile ce le aveam recuperarte.
Cu o sarcina de aproape 2,3A simulata cu 3 becuri de semnalizare legate in serie radiatorul s-a mentinut rece, bobina s-a incalzit foarte usor.
Am desenat si o varianta de cablaj lejer pe care sa incapa radiatorul utilizat, si sa poata intra in cutie.


Varianta pentru transfer toner este cloud si imediat ce voi face un pic de ordine ma apuc de calcat.
Imagini cu varianta pe cablaj:





Update:
Daca vreti sa scoateti +/- schema se modifica ca mai jos:

si rezultatul de la test:

 Tensiunea negativa e mai mica pentru ca a treia sirma a fost mai scurta si lipseste 1 spira.




duminică, 30 decembrie 2018

Test indicator tensiune, curent, temperatura pe OLED folosind arduino

La sugestia lui George Dacin am testat un indicator pentru o sursa de laborator folosind un arduino cu afisare pe OLED I2C 128x64. Materialul de baza a constat in articolul lui Nicu Florica, la care am modificat afisarea pe OLED si am adaugat un pseudo termostat.
A iesit ca mai jos (clampmetrul din poza e folosit doar pentru fixare):
Rezultind o afisare patratoasa "patratoasa" am modificat codul initial introducind fonturi conform materialului prezentat de adafruit, iar dupa incarcarea codului a iesit ca mai jos: (prima poza e de la mine, cea de jos a alui George)


Asupra masurarii temperaturii parerile au fost diferite, George dorea sa foloseasca DS18B20 , iar eu doream o simpla dioda (metoda descrisa in detaliu de Nicu), tinind cont ca aceasta urma sa masoare temperatura unui radiator si actioneze un ventilator la depasirea unui anumit prag.
Ca sa nu fie discutii am realizat un test cu DS18B20 si un test cu dioda
Apoi a aparut un comentariu al lui Cristi Vasilache vis-a-vis de precizie, asa ca am luat o sursa de la un copiator defect ce scoate 35V/5A, si modul cu XL4016. Divizorul testat de mine e format dintr-o rezistenta de 100K si una de 470 Ohm, cu 0,1Ohm pentru curent. Valorile rezistentelor le-am masurat cu un AMPROBE 35XP-A, cel ce apare in poze, iar la rezistenta de 0,1Ohm am luat de buna valoare inscrisa pe ea. Referinta interna la mine arata 1,11V
Imagini de la teste sint mai jos:




Concluzia este (asa cum se poate vedea din imagini) ca precizia este cumva relativa, fiind afectata de rezolutia de 10 biti a lui Atmega328 si precizia masurarii rezistentelor din divizor si a tensiunii de referinta. 
Cind va finaliza si George cu testele de la el voi reveni cu detalii.

Update 22-feb-2019
Pe scheletul codului anterior am testat adaugarea unui modul convertor analog/digital cu interfata I2C ADS1115 .

In cod eu am ales sa afisez doar 5 zecimale.
In poza de mai jos, U masoara tensiunea de 3,3V iar I masoara tensiunea de 5V la un modul arduino nano alimentat din USB-ul macbook-ului, iar T este temperatura furnizata de un DS18B20.
Precizia este superioara celei oferite de 8 biti ai lui Atmega328.

SG3524 ca sursa de laborator

Am testat functionarea lui SG3524 ca sursa de laborator, mai exact am adaptat schema 10.3.2 de la pagina 16. In urma experimentelor s-a co...