Sursa cu IR2153

Am testat o altă variantă de sursă în comutație cu IR2153 preluată de aici, prima variantă cea simplă

Schema de bază  de la care am pornit arată ca mai jos:

Mi-a atras atenția modul de realizare a protecției, care este foarte ușor de calculat și realizat. Omul a realizat-o pe un tor de ferită, dar eu am vrut să utilizez un transformator EE35 recuperat de la un ATX defect, așa că a trebuit să refac pcb-ul.

În plus nu mai aveam condensatoare de 1micro/400V și a trebuit să modific puțin și partea de intrare în sensul că am folosit două condensatoare de 680/200V recuperate tot de la un ATX și astfel am putut folosi pentru cuplaj  un singur condensator de 1micro/250V. Schema modificată este:

Transformatorul a fost calculat și bobinat anterior pentru 35KHz așa că a trebuit să modific frecvența lui IR2153.

PCB-ul modificat a ieșit destul de urât pentru că nu m-am imprietenit încă cu programul.

Traseele de cupru au ieșit subțiri iar cele de curent mare au trebuit dublate cu fire.

Final arată așa:

Pe cablaj am uitat să pun snuber-ul însă impulsurile din primar sunt destul de bune, la fel arată și în gol și cu sarcină

La realizarea finală am folosit condensatori de 470/25V pe înfașurarea de curent mic și 3300/63V pe cea de curent mare. După ce am chinuit-o circa o oră , am lăsat-o trei ore în teste pe o sarcina de 2A pusa pe capetele +/- unde aveam 79V. La 2-3A cad 2V. După trei ore radiatorul era stabil la circa 45 grade, diodele de putere reci, transformatorul căldut (37grade). Am reluat testele protecției la scurt pe ieșire  și s-a comportat bine și în condiții de stres.

Am facut teste si cu un ETD39:

Update 9-ian-2021 2x25V/4A, 2x12V/1A

Impulsurile sunt in secundar:

Update: 26-nov-2022

Cam același layout dar cu 2x35V out pentru amplificatorul ce se vede în fundal.

Update 27-apr-2023

Un alt layout ceva mai mic 100x70mm, pentru un amplificator cu LM1875

Test în sarcină

Teste și pregătire de finalizare:

Finalizat

Update 11-iul-2023

Aceeași schemă, dar cu ieșire simplă.  Ieșirea este redresată cu o punte de diode. De data asta am testat cum se manifestă niște IGBT-uri comandate de IR2153 .

Va funcționa împreună cu acel modul chinezesc de 250W.

Produsul final pregatit de muncă.

Update 25-aug-2023

2x25V/5A și 2x12V/1A pentru un amplificator micuț.

Invertor step-up cu TL494 de la12Vcc la 55V-170Vcc cu transformator de ATX nemodificat

Având nevoie uneori de tensiuni ridicate, am construit un invertor de la 12Vcc la 55Vcc-170Vcc.

Proiectul nu-mi aparține, el este preluat de pe PCBWAY unde este fabricat și cablajul meu, și sunt și detalii de construcție.

Eu am folosit un transformator recuperat de la o sursa ATX și l-am alimentat pe înfășurarea de 5V. A trebuit să-l "plantez" pe dos fixat cu banda dublu adezivă pentru că nu se potriveau pinii.

Plaja de reglaj este între 55V și 170V la un curent de circa 2,5A. Mai sus nu m-am dus pentru că diodele de pe puntea de ieșire sunt la 3A . Pe ieșire filtrajul este de 680micro/200V.

Tensiunea maximă

Tensiunea minimă

Curent consumat la 168V pe un bec de 60W

Dacă se modifică PCB-ul și se foloseste și mediana primarului cu adăugarea a înca doi condensatori de filtraj, se poate obține tensiune simetrică.

Variator tensiune alternativa cu UAA145

Am avut nevoie pentru niște teste de un variator de tensiune altenativă și cum nu am gasit nimic de împrumutat am făcut unul cu ajutorul lui UAA145 și un triac BTA41-700, schema rezultată este:

Din semireglabilul din pin 7 se reglează rampa dintelui de fierăstru care influențează tensiunea minimă de la care pornește reglarea. Din trimerul din pin 11 se reglează lățimea impulsurilor, și eu am preferat să le las cât mai înguste și ca rezultat a scăzut  temperatura triacului. Potențiometrul din pinul 8  pe care l-am ales cu tija de plastic ajustează tensiunea pe sarcină (9V-230V).

Trebuie multă atenție la realizare deoarece masa circuitului este legată la unul din firele de la rețeaua de 230Vca. 

De preferat să se țină cont ca nulul sa fie pe masă.

Iar realizarea finală:

Initial am vrut să iau sincronizarea direct din faza rețelei, însă nu am găsit rezistențele potrivite pentru divizor, și am optat pentru a le lua din ieșirea transformatorului de joasă, așa cum este desenat și în schema de mai sus. Acesta e motivul pentru care apare o rezistență pe spatele cablajului.

Ulterior am atașat și un radiator la triac. Până în 2KW la 110V pe sarcină stă rece, însă la 5KW pe 110V out s-a încălzit binișor, cu radiator a rămas rece  nefiind nevoie de ventilație.

Impulsurile în grila triacului arată ca în poze:

La tensiune de ieșire mică

La tensiune de ieșire crescută

Pentru a nu repeta ce este deja publicat las link către o descriere amanunțită.

Sarcina cea mai mare ce am utilizat-o a fost de 5KW. Pe schemă nu e notată dar pe PCB este pusă o siguranță de 8A ce a reușit de cel puțin două ori să protejeze eficient triacul la scurt pe ieșire.

Așadar comportându-se ok îi voi atașa în curând și un voltmetru de curent alternativ .

SMPS cu VIPER22

Zilele astea am testat câteva transformatoare din surse ATX pe miez de ferită EE19. Acestea sunt cele care furnizează tensiunea de 5V permanent. Pentru asta am folosit o placă de la alimentatorul unui router DLINK defect. Placa folosea UC3843 și a fost relativ ușor s-o modific pentru frecvență variabilă. Pentru asta am înlocuit CT cu un condensator de 470pF și RT cu un trimer de 50K. Am scos afară transformatorul original și am legat cu fire transformatorul EE19, Deasemenea am aplicat preventiv un mic radiator pe tranzistorul MOS

Impulsurile pe intrarea în dioda redresoare în sarcină, cu o rezistență de 4,7Ohm pe ieșire

și in gol:

Si aici la frecvență mai mare

Scopul a fost să văd dacă pot folosi aceste transformatoare EE19 cu VIPER22 sau TNY2xx fără a le mai desface. După  câteva ore de test  în sarcină, am observat că nu se încalzesc deloc. La frecvența de 140KHz miezul părea ușor mai cald.

Astfel m-am apucat să fac un SMPS cu VIPER22, a cărui schemă este:

PCB-ul după corodare

PCB-ul călcat și pregătit pentru corodat

Realizarea finală

Test 5V la 1A, înfășurarea cealaltă scoate 18V în gol.

Impulsurile la ieșirea transformatorului fără sarcină

Ca și concluzie dacă nu se dorește o tensiune de ieșire crescută se pot folosi cu succes fără a se mai demonta.

Update: 21-mar-2023

Un alt layout care imită o sursă adițională a unui aparat de sudură, placa originală era cu niște smd-uri ce s-au vaporizat, placă de pe care am recuperat transformatorul de ferită, și l-am folosit aici.

Teste în sarcină:

SMPS cu TNY266

Zilele acestea am testat pe breadboard un SMPS cu TNY266. Scopul a fost și să văd dacă pot folosi transformatoarele recuperate din becurile economice. Cum rezultatele au fost bune am adunat sârmele pe un PCB pentru verifcarea TNY-urilor și testarea transformatoarelor. Deși lotul de TNY-uri testat este proaspat sosit din China, s-a dovedit a fi ok, mai exact TNY266 este recomandat pentru 10W maxim, iar acestea au ținut mai mult de 10w timp de câteva zile.

Schema finală adaptată este cea de mai jos unde se poate vedea și un transformator "demontat"

Bobinajul am cautat să-l fac cât mai compact din margine în margine pentru că diferenta era de doar 3 spire la primar si 1 spiră la secundar, iar numarul spirelor se vad pe desen. Primarul este bobinat cu sârma recuperată de la cel recuperat și are diametrul de circa 0,14mm. Am bobinat jumătate din numărul de spire, după care am pus secundarul cu sârma de 0,3mm, și apoi am finalizat primarul.

Atentie la sensul de bobinare. Transformatorul testat pe breadboard era pe dos față de cablajul desenat și a dus la distrugerea unui TNY.

Etapele PCB-ului de test:

Realizarea finală și teste:

Tensiune de ieșire în gol:

 Tensiune de ieșire în sarcină:

Forma de undă pe transformator la intrarea în dioda redresoare din secundar cu sarcină de 1A.

Update 5-ian-2021:

Acum am folosit două transformatoare (cele ce dau 5V) recuperate de pe plăci ATX defecte.

Impulsurile sunt în secundar, iar Zenner-ul din optocuplor este de 12V.

Fișiere în cloud.