SMPS cu IR2156

 Zilele acestea am finalizat testele la o sursă în comutație pe baza lui IR2156.

Schema finală a părții de comandă cu valorile componentelor este cea din datasheet căreia i-am adăugat partea de autoalimentare utilizată la sursele cu IR2161 și IR2153. PL13 l-am făcut din 9V1 și 4V7

Pentru forță eu am folosit IXTP12N50P, un tranformator ER33 și o punte cu doua diode duble DSTF20120CR si DSTF20120C, filtraj de 4x2200micro/63V

Cablajul de test (are o mică greșeală ce am corectat-o din bisturiu și va rămâne să refac desenul corectat) :

Desenul celui corectat:

Imaginea finală:

Impulsuri în grile cu sarcină de 2A pe ieșire:

Lucru în sarcină:

Impulsuri în secundar:

Tensiunea de ieșire între capetele punții redresoare (pierde 2V începând de la 2A, cădere ce rămâne constantă până la intrarea în protecție)  :

Desenul cablajului este in onedrive.

Update 2-oct-2021 un alt layout:

update 14-apr-2023

Un alt layout pe un ETD34 cu 2x45V și 2x16V

Impulsurile sunt în grila MOS-ului de la GND.

SMPS cu IR2153, protectie cu transformator de curent

Zilele acestea am testat o altă sursă cu IR2153  cu autoalimentare/softstart și  protecție  realizată cu un transformator de curent. 

Materialul de inspirație este un clip video al unui rus, iar schema acestuia modificată de mine este mai jos:

Eu i-am pus pe pinul 2 un trimer de 50K pentru a putea ajusta frecvența, iar în loc de tiristor un BT134 . Modificările sunt evidețiate pe schema de mai sus, varianta originală este aici.

Prima pornire am făcut-o dintr-o sursă de laborator la 60V cu limitarea reglată la 1A, ca să pot ajusta frecvența și să văd dacă pornește în siguranță. Înainte de alimentare  am ajustat cursorul lui R11 către capătul diodelor ceea ce înseamnă că protecția va acționa la cel mai mic curent sesizat, astfel la prima pornire a intrat în protecție și am început să ajustez trimerul  R11 pâna a pornit normal. La 60V alimentare ieșirea de forță era la  8V. Fiind toate în regulă am eliminat sursa de laborator și am alimentat la rețea printr-un bec serie, situație în care led-ul clipea de 3-4 ori până la pornirea normală. Am ajustat din nou R11 până a pornit natural după care am verificat pornirea cu scurt pe ieșire și protecția la scurt în timpul funcționării. Am eliminat becul și am conectat o sarcină de circa 6A pentru a ajusta R11 să acționeze imediat ce depășesc aceasta valoare, testând din nou protecția la scurt și pornirea în scurt. 

În paralel cu LED-ul am pus trei diode serie ce simulează un zener de 1,8V pentru a fi sigur că acesta nu se va arde caz în care protecția nu ar mai funcționa (mi s-a mai întâmplat în trecut de câteva ori).

Cablajul realizat este:

Varianta aproape finală cu EI33, transformatorul de curent are 2x25 spire cu fir de 0,3mm înfășurate pe un inel negru recuperat de la o sursa ATX ce a donat și miezul de ferita utilizat.

Impulsuri în secundar, ciocurile au dispărut după ce am înlocuit în snubber rezistența de 100Ohm cu 47Ohm

Curent consumat din rețea în apropierea limitei de protecție.

U-out între capete pe puntea de forță unde "pierde" aproape 3V la 6A.

Fișierele sunt în onedrive

Update 27-nov-2021

Un alt layout bazat pe aceași schemă însă de data asta cu IGBT FGH60N60 cu adaptările specifice acestuia. În plus i-am adăugat și un termostat alimentat dintr-o înfășurare adițională. Schema de bază fiind cea postată mai jos.

Tester diode Zener

 Am realizat un tester ultra simplu pentru diode Zener deorece am reușit să le amestec  iar marcajul de pe ele nu este chiar vizibil.

Schema este cea mai jos și are la bază un step-up cu LM555:

Cablajul desenat este:

Iar în final a ieșit așa:

Fața cu piese:

Tensiunea maximă reglată la 90V pentru că voltmetrul duce maxim 100V.

Consumul total din sursa de laborator:

Impulsurile în drena MOS-ului:

Test DZ5V6

Test 1N5242 (12V)

Test 1N4007

Fisierul pentru pcb in cloud.

PWM cu Attiny85 si encoder

 Am testat un generator PWM cu Attiny85 și encoder rotativ de ale cărui rezultate sunt mulțumit. Scopul final este de a obține tensiune variabilă între 0V si 5V maxim pentru reglajul sursei prezentată într-un articol anterior, unde acum am niște potentiometri multitură care fac necazuri. De fapt poate fi utlizat în orice schema de sursă care are feedback fix și face reglajul dintr-o tensiune de referință. 

Eu am folosit un Attiny85 cu bootloader de 8MHz programat cu arduino, însă la preference am adăugat linia de mai jos, iar rezultatul este ca în poză:

https://raw.githubusercontent.com/damellis/attiny/ide-1.6.x-boards-manager/package_damellis_attiny_index.json

Materialul de inspirație este de pe http://www.technoblogy.com/ unde în loc de LED am pus un dublu integrator ca în schema de mai jos:

Pornirea se face din zero ceea ce nu mă deranjează, iar la apăsarea butonului revine la zero.

Montajul de test pe breadboard:

Aici cu galben sunt impulsurile din PB0 iar cu albastru ieșirea din integrator.

Codul se găsește și pe pagina de inspirație și este urcat și pe github.

Urmează să desenez un cablaj care să se potrivească și în cutia sursei.

Pe placa am mai pus un stabilizator cu MC34063 care alimenteaza separat cele doua circuite Attiny85.

Si o imagine de ansamblu cu reglajul sursei cu TL494 pusa pe sarcina electronica.

 

Radio cu RDA5807 cu LCD grafic

 La sugestia unei cunoștințe am testat un radio cu RDA5807 cu codul unui rus , cu scopul de a-l adapta pentru display mai mare.

Acesta a realizat proiectul pe un OLED ce mie nu-mi place datorită duratei mici de viata. Acesta a prevăzut în cod stingerea ecranului, dar am preferat să folosesc un LCD căruia i-am anulat stingerea denumit amber-gold cu chip ST7565 prezentat la un proiect anterior.

Schema de conexiuni originală cu OLED este:

După ce am modificat codul (care se află pe github) cu afișare în engleza mi-a ieșit așa: Eu am folosit tot un arduino mini dar alimentat la 3,3V pentru a nu mai folosi un adaptor de nivel pentru RDA5807. Rusul nu folosește însa cu ani in urmî s-a dovedit că dacă pinii I2C ai lui RDA5807 sunt puși la nivele de 5V acesta se defectează dupa un timp.

Deoarece s-a folosit lib-ul U8glib modificările pentru alt display au fost simple. Conexiunile sunt conform definiției ce o înlocuiește pe cea a OLED-ului:

U8GLIB_NHD_C12864 u8g(13, 11, 10, 9, 8);  // SPI Com: SCK = 13, MOSI = 11, CS = 10, A0 = 9, RST = 8

și am testat cu două LCD-uri:

Cu amber-gold

și cu unul similar dar ceva mai mare, prezentat și acesta într-un articol anterior:

Butoanele reacționează foarte bine, iar meniul acoperă toate funcționalitățile lui RDA5807 mai puțin RDS care deocamdată nu ne interesează.